Sursă: Vocea-valcii.ro
Dieta FODMAP a fost dezvoltată de cercetătorii de la Universitatea Monash din Australia și este recunoscută ca fiind cea mai bine studiată intervenție nutrițională pentru sindromul intestinului iritabil (IBS). Aceasta oferă o rată de ameliorare a simptomelor între 50-80% în studiile clinice.
FODMAP este un acronim care se referă la carbohidrați fermentabili, incluzând oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli. Acești carbohidrați sunt slab absorbiți în intestinul subțire și pot provoca disconfort gastrointestinal, în special la persoanele cu IBS.
Ce sunt FODMAP-urile și de ce provoacă simptome?
FODMAP-urile sunt carbohidrați cu lanț scurt care atrag apă în intestin și sunt fermentați rapid de bacteriile intestinale, generând gaze. Acest proces poate provoca dureri abdominale, crampe și balonare, mai ales la cei cu hipersensibilitate viscerală.
- Oligozaharide: fructani (în grâu, ceapă, usturoi) și galacto-oligozaharide (în leguminoase).
- Dizaharide: lactoză (în lapte și produse lactate).
- Monozaharide: fructoză (în miere, sirop de agave, mere).
- Polioli: sorbitol, manitol, xilitol, eritritol (în fructe cu sâmbure, îndulcitori artificiali).
Faza 1: Alimente permise și porții sigure
Protocolul dietei FODMAP începe cu o fază de eliminare strictă, care durează între două și șase săptămâni. Scopul este de a reduce inflamația și simptomele. Este important de menționat că nu se elimină complet carbohidrații, ci se mențin sub un anumit prag fermentativ.
Regula de bază este de tip “low FODMAP”, ceea ce înseamnă că mărimea porției este esențială pentru controlul simptomelor. În această etapă, este recomandat să se consume alimente care au un conținut scăzut de FODMAP-uri, fără a le exclude complet din dietă.
