Sursă: Mediafax.ro
Arheologii au descoperit la Chleby, în regiunea Boemiei Centrale, o structură circulară veche de aproximativ 6.500 de ani, considerată un centru ritualic și de observare astronomică. Situl are un diametru de 230 de metri și datează din perioada neolitică.
Citește și: Record mondial: peste 10.000 de dovleci au fost folosiți pentru un portret uriaș al lui David Attenborough
Structura era formată dintr-un șanț circular cu o adâncime de 2,5 metri, dispus în jurul unui spațiu central, cu 12 intrări poziționate strategic. Specialiștii cred că pereții erau realizați din stâlpi de lemn, iar accesul putea fi decorat cu cranii și coarne de taur, o ipoteză susținută de oasele de animale descoperite în șanț. Taurul avea o semnificație simbolică pentru comunitățile agricole din neolitic, fiind asociat cu fertilitatea și forța.
Descoperire unică: situl are orientare astronomică precisă
O caracteristică remarcabilă a sitului este orientarea sa astronomică. Conform cercetătorilor, poziția celor 12 intrări permitea observarea fenomenelor solare și lunare importante, precum răsăritul la solstițiul de vară, apusul la solstițiul de iarnă și pozițiile extreme ale Lunii în ciclul său de aproape 19 ani.
- Situl are un sistem de intrări dispuse pentru observarea ciclurilor astronomice
- Poziționarea indică o cunoaștere avansată a astronomiei în neolitic
- Structura este mai veche cu circa un mileniu decât celebrul monument Stonehenge
- Arheologii consideră situl un prototip al celebrului monument britanic
- Descoperirea aduce noi perspective asupra culturii și credințelor din epoca neolitică
Rolul sitului în evoluția comunităților antice
Inițial, situl avea o funcție ritualică, fiind probabil un centru pentru ceremonii și observații astronomice. Ulterior, în epoca bronzului, a fost folosit pentru morminte aparținând culturii Únětice, datate între 2300 și 1600 î.Hr. În epoca fierului, însă, funcția sa a fost abandonată, iar șanțul a fost umplut, fiind construită o așezare obișnuită pe locul fostului sanctuar.
Cercetările continuă, iar arheologii analizează solul pentru a descoperit urmele chimice ale utilizării sitului în diferite perioade. Descoperirea contribuie semnificativ la înțelegerea comunităților neolitice din Europa Centrală și a societăților agricole din spațiul carpato-danubian.